Lilia Palii: „Reforma Cancelariei de Stat presupune crearea unei administraţii publice moderne, orientate spre acordarea serviciilor de calitate”

Publicat:30/03/2017

Chişinău, 6 mar. /MOLDPRES/. Guvernul Republicii Moldova a aprobat anul trecut Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016–2020. Documentul prevede modernizarea instituţiilor de stat şi crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea sustenabilă şi durabilă a Republicii Moldova. Primul pas în implementarea Strategiei îl constituie reformarea Cancelariei de Stat şi consolidarea rolului său instituţional în calitate de „Centru al Guvernului”. Detalii privind scopul, etapele şi rezultatele reformei a oferit Secretarul general al Guvernului, Lilia Palii, într-un interviu acordat Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES.

 

Întrebare: Ce prezintă reforma Cancelariei de Stat în contextul reformei administraţiei publice centrale?

 

Răspuns: Reforma administraţiei publice centrale este o prioritate strategică a Guvernului Republicii Moldova de care depinde realizarea cu succes a altor reforme conexe, prevăzute în Agenda de Asociere RM-UE. Din acest punct de vedere, reforma administrației este o reformă-cheie, iar ea a fost precedată deja de o serie de pași pe care i-am făcut în pregătirea ei.

 

Astfel, în anul 2016 a fost aprobată Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acesteia. La baza documentului au stat recomandările şi sugestiile din Raportul de evaluare a administraţiei publice din Republica Moldova, elaborat de către  SIGMA (Support for Improvement in Governance and Management), o iniţiativă comună a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) şi a Uniunii Europene.

 

De asemenea, am început reforma Cancelariei de Stat. Prin această reformă, Guvernul a dorit să transmită mesajul că reforma administrației publice trebuie să înceapă chiar cu el, iar acest proces trebuie să meargă de sus în jos, nu invers.

 

În mod firesc, următoarea etapă a reformei, preconizată pentru anul 2017, vizează administraţia publică centrală, incluzînd ministerele, agenţiile şi organizaţiile subordonate. Respectiv, către anul 2018 vor fi create premise şi capacităţi pentru etapa ulterioară, reforma administrativ-teritorială.

 

Referitor la reformarea nemijlocită a Cancelariei de Stat, trebuieremarcat faptul că aceasta a fost efectuată în conformitate cu bunele practici şi modele europene. Propriu-zis, în anul 2016 a fost efectuată analiza instituţională şi funcţională a Cancelariei de Stat, cu suportul PNUD. Conform recomandărilor acestei analize, a fost optimizată structura Cancelariei de Stat prin eliminarea funcţiilor improprii şi dublărilor. Totuşi, esenţa reformei Cancelariei rezidă în îmbunătăţirea ”business proceselor”, ceea ce înseamnă asigurarea calităţii şi vitezei fluxului informaţional şi documentar în cadrul Cancelariei de Stat, precum și a celui interinstituțional. Un exemplu relevant în acest sens îl constituie trecerea la un alt model de management documentar - fără hîrtie, ceea ce a permis eficientizarea muncii funcționarilor și optimizarea costurilor administrative. Sistemul informaţional de gestionare a documentelor asigură un grad sporit de securitate în circulaţia și arhivarea documentelor. Totodată, erorile, cauzate de factorul uman, sînt reduse la minim.

 

Î: Care sînt obiectivele pe termen scurt şi lung ale reformei ?

 

R: Reforma are cîteva obiective de bază, cu efecte, atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung. Astfel, obiectivele pe termen scurt ale acesteia sînt: raţionalizarea structurii Guvernului, debirocratizarea, evitarea dublărilor, delimitarea funcțiilor de elaborare a politicilor de funcțiile de implementare a acestora și a celor de reglementare și control, eficientizarea cheltuielilor bugetare.

 

Obiectivul general pe termen lung al reformei este crearea unei administraţii publice moderne, profesioniste şi orientate spre oferirea serviciilor publice de calitate, în corespundere cu necesităţile şi aşteptările cetăţenilor. Cu alte cuvinte, administraţia are menirea de a garanta calitatea și transparenţa actului de guvernare.

 

Recent, Guvernul a instituit Centrul pentru Implementarea Reformelor, care  are misiunea de a asigura implementarea eficientă și coordonată a reformelor la nivel guvernamental. Deja se formează o echipa profesionistă, care va lucra intens la definitivarea reformei şi atingerea ţintelor propuse.

 

Î: Care este impactul direct al reformei Cancelariei de Stat asupra angajaţilor instituţiei ?

 

R: În urma  optimizării structurii instituţiei, s-au eliberat 70 de poziţii, unele dintre acestea fiind funcţii vacante sau ocupate de persoane care au atins vîrsta de pensionare. Totodată, persoanele supuse procedurii de eliberare din funcţie au beneficiat de toate indemnizaţiile prevăzute de legislaţie, chiar dacă unii, între timp, şi-au găsit un alt loc de muncă. Luînd în consideraţie economiile formate în urma optimizării structurii Cancelariei de Stat, pe parcursul anului 2017 vom avea posibilitatea să asigurăm o majorare a salariilor funcţionarilor publici, în baza criteriilor de performanţă. Astfel, avînd un număr mai mic de funcţionari, dar mai motivaţi, urmărim să creştem performanţa şi eficienţa acestora.

 

Î: Care sînt etapele reformării și acțiunile ce urmează a fi întreprinse în scopul transformării Cancelariei de Stat într-un „Centru al Guvernului”?

 

R: După cum am menţionat, reformarea Cancelariei de Stat a fost finalizată în anul 2016. Obiectivul acestei etape a fost crearea unei structuri administrative cu rol de „Centru al Guvernului”. Acest termen se referă la o structură administrativă care acordă suport direct și consiliază puterea executivă - Prim-ministrul și Guvernul.

 

Astfel, Cancelaria de Stat, urmînd principiile Uniunii Europene referitoare la instituţiile cu rol de ”Centru al Guvernului”, va realiza funcţii de coordonare ce ţin de pregătirea ședințelor Guvernului, asigurarea conformității legale, pregătirea și aprobarea priorităților strategice și a planului de activitate a Guvernului, elaborarea propunerilor de politici care sînt aprobate de Guvern, elaborarea priorităților strategice orizontale specifice, cum ar fi reforma administrației publice, activitățile de comunicare a Guvernului, monitorizarea indicatorilor de performanță a Guvernului.

 

La următoarea etapă va fi propusă transmiterea unor funcţii improprii „Centrului Guvernului” altor autorităţi publice, însă acest proces va fi conex cu reforma administraţiei publice centrale preconizată pentru anul 2017.

 

Î: Care sînt resursele financiare necesare pentru realizarea reformei?

 

R: În primul rînd, menționez că pe lîngă resursele financiare oferite de partenerii de dezvoltare pentru realizarea reformei administraţiei publice, la fel de valoroasă este experienţa, bunele practici şi modelele împărtăşite de aceştia. Astfel, avem toată deschiderea şi susţinerea plenară a partenerilor de dezvoltare atît metodologică, cît şi financiară.

 

În ceea ce ține nemijlocit de sursele financiare, Delegaţia UE şi Guvernul Republicii Moldova au semnat, în septembrie 2016, Acordul de finanţare privind Programul de suport pentru reforma administraţiei publice, în valoare de 15 milioane de euro, reiterînd astfel faptul că reforma administraţiei publice constituie o precondiţie de realizare a Acordului de Asociere. Obiectivul general al acestui Acord este de a consolida capacitatea instituțională a administrației publice centrale și locale pentru a elabora și a pune în aplicare politici cuprinzătoare și pentru a asigura furnizarea eficientă a serviciilor publice de înaltă calitate.

 

Concomitent, sîntem în proces de consultări cu Banca Mondială pentru un proiect care va fi destinat modernizării serviciilor publice în vederea îmbunătăţirii calităţii acestora.

 

Nemijlocit pentru procesul de reformare a Cancelariei de Stat, am beneficiat de suport din partea mai multor parteneri de dezvoltare, precum Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, PNUD Moldova, UE, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare și Cooperare. De fapt, mai multe programe  implementate în Republica Moldova, în mod tangențial vin cu elemente valoroase pentru tot spectrul de modernizare a administrației publice.  

 

Sîntem recunoscători partenerilor externi pentru sprijinul pe care ni-l acordă în implementarea acestei reforme deosebit de importante pentru țara noastră. Este poate cea mai amplă și importantă reformă de la independență încoace, iar succesul ei va însemna o administrație mai eficientă, care costă mai puțin și oferă mai mult.

 

Î: Care vor fi rezultatele reformei şi impactul direct al acesteia asupra activităţii Guvernului Republicii Moldova şi asupra cetăţenilor?

 

R: Impactul direct al reformei asupra Guvernului poate fi ilustrat prin rezultatele enumerate mai sus, şi anume: optimizarea structurii instituţiilor, îmbunătăţirea proceselor operaţionale, consolidarea capacităţilor funcţionarilor publici, eficientizarea cheltuielilor bugetare. Astfel, administraţia va fi deschisă şi receptivă la soluţii inovatoare, cu resurse umane competente, care gestionează fondurile publice în mod eficient. În acelaşi timp, cetăţenii vor resimţi impactul reformei prin interacțiunea cu o administraţie publică modernă, profesionistă, responsabilă, orientată spre oferirea serviciilor publice integrate, oportune şi de calitate, care să corespundă necesităţilor şi aşteptărilor fiecăruia.

 

Trebuie sa fim conștienți că acest proces va necesita timp şi uneori ar putea fi dureros, dar știm, totodată, că în final cetățenii vor avea o administrație de calitate. Implementarea unei reforme de aşa gen nu este o măsura populistă fiind mai mult o abordare curajoasă. Efectele reformei administrației publice nu vor fi imediate. Eu sper, că pînă în anul 2020, administraţia publică din Republica Moldova va fi mai eficientă la toate nivelurile, va servi doar intereselor cetăţenilor şi va constitui un catalizator important al dezvoltării durabile în ţara noastră. Republica Moldova merită să fie o țară modernă şi să aibă o administrare publică de nivel european.