MediaRing cu Lilia Palii, Secretar General al Guvernului

Publicat:04/11/2016

Portalul Media Azi:
 
- Guvernul a prezentat cele mai multe amendamente la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000 cu privire la accesul la informație, elaborat de experții Centrului pentru Jurnalism Independent. Între altele, Guvernul are rezerve față de cererea electronică, iar despre introducerea registrului electronic consideră că ar fi o măsură costisitoare. Vă rugăm să ne explicați în ce ar consta aceste cheltuieli și din ce considerente respingeți și alte prevederi din proiectul societății civile. Nu credeți că, dimpotrivă, modificările propuse ar putea facilita munca funcționarilor din Guvern și   ar armoniza relația lor cu presa?
 
Lilia Palii: Prerogativa de a accepta / a  respinge proiecte de acte legislative sau de modificarea acestora o are exclusiv organul legislativ. Astfel, consider judicios de a menționa că Guvernul nu a respins propunerile de amendare a Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000 cu privire la accesul la informație, ci a aprobat un aviz la proiectul menționat, prin care și-a expus opinia asupra acestor propuneri.
 
Cât privește solicitările de informaţii remise în format electronic, acestea sunt acceptate şi examinate la fel ca şi cererile scrise, în special, cele parvenite de la reprezentanţii mass-media. Mai mult, în scopul facilitării accesului la informaţii publice, Cancelaria de Stat acceptă spre examinare şi oferă răspunsuri la mesaje electronice adresate de către jurnalişti fără ca acestea  să fie semnate de superiori sau să aibă ştampila redacţiei, chiar dacă această modalitate încă nu este prevăzută expres de legislaţie. Acest fapt poate fi confirmat de mai mulți jurnalişti. Totodată, poate fi evidențiat că acum este în plină desfăşurare procesul de reformă a administraţiei publice, care are scopul de a eficientiza toate procesele. Urmează să fie elaborate şi puse în aplicare mecanisme operaționale noi, inclusiv  pentru circuitul documentelor iar acest lucru, în mod evident, necesită resurse suplimentare. Am mai spus și cu alte ocazii că noul concept al sistemului administrativ public trebuie să fie bazat pe aşa valori ca transparenţa, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea şi eficienţa.
 
Sunt sigură că vom reuși să realizăm reformele propuse și în consecință să asigurăm o mai bună colaborare dintre autoritățile publice și mass-media.  
 
- În același proiect de lege, se solicită reducerea termenului de furnizare a informațiilor oficiale din partea autorităților publice – de la ”nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii” (cum este stabilit în legislația actuală) – până la cel mult 10 zile calendaristice. Autorii argumentează prin faptul că Guvernul a implementat un Program strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), în cadrul căruia multe servicii publice au fost digitalizate, fiind create baze de date performante, ceea ce simplifică procesul de colectare şi accesare a informaţiilor oficiale. De ce Guvernul nu acceptă nici această modificare?
 
L.P.: După cum spuneam, este vorba de Avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative și nu despre o decizie definitivă de respingere a propunerilor. Dacă citim atent acel document, vom observa că principalul aspect menționat cu referire la modificarea termenului, ține de calcularea termenelor în procedura de examinare a solicitărilor de informație public, care se propune a fi stabilit  până la cel mult 10 zile calendaristice. Or, cadrul legal normativ aferent aceleiași materii, ca de exemplu Legea cu privire la petiţionare, stabileşte calcularea termenelor în procedura de examinare a adresărilor scrise în zile lucrătoare, dar nu în zile calendaristice. Prin urmare, Guvernul a emis avizul respectiv în ideea de a păstra reguli uniforme aceloraşi sisteme de calcul al termenelor pentru aceeaşi materie, dat fiind că sistemul legislativ al Republicii Moldova este determinat de sistemul de calcul al termenelor administrative pe zile lucrătoare, dar nu pe zile calendaristice. În plus, calcularea termenelor în zile calendaristice ar putea fi influenţată şi de zilele de sărbătoare, iar nerespectarea termenelor pentru satisfacerea cererilor ce ţin de realizarea dreptului constituţional de acces la informaţie ar genera sporirea litigiilor în instanţele judecătoreşti din acest motiv.      
                                                   
Trebuie să menţionăm, totodată, că prevederea legală de a răspunde în maxim 15 zile lucrătoare nu înseamnă, de facto, că răspunsurile la solicitări sunt trimise în ultima zi. De altfel, potrivit unui studiu realizat recent de experți independenți, aproape jumătate din instituţiile statului răspund, în medie, în cel mult zece zile la cererile de solicitare a informaţiei.
 
Aș vrea să menționez că implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare), a făcut mai accesibile peste 500 de servicii publice. Nu ne oprim aici, Guvernul continua modernizarea proceselor operaţionale în cadrul instituţiilor publice, astfel încât, la momentul adoptării deciziei de micşorare a termenului de către Parlament, conform tuturor normelor juridice, autoritățile publice să fie pregătite pentru a pune în aplicare noile cerințe în acest sens.
 
- În cadrul unei mese rotunde organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent, la care, apropo, reprezentanții Guvernului nu au dorit să ne onoreze cu prezența, jurnaliștii de investigație s-au plâns că lipsa de acces la informația de interes public este un obstacol major în activitatea lor.  Iată ce afirma directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, în contextul dat: „În primul rând, se ignoră total posibilitatea de furnizare a informației în formă verbală. Noi, ca jurnaliști, uneori solicităm informații foarte simple, care pur și simplu trebuie să fie făcute publice pe pagina web a instituției. Dar nu sunt. A doua problema este că se solicită costuri - plătim instituțiilor de stat mii și mii de lei. Și mai grav este că, în decembrie, s-a dublat taxa. Uneori pentru a ajunge la beneficiarul unei companii, de exemplu, se pot solicita și zeci de informații”. De ce se întâmplă toate acestea, dna Palii, cum comentați?
 
L.P.: Este important să identificăm exact despre ce informație de interes public se menționează. Respectiv, ar putea fi consolidate eforturile ca această informație să fie generată pentru a fi plasată pe paginile instituțiilor publice. Dacă e să ne referim la furnizarea informației în formă verbală aș putea remarca că funcţionarii publici, la fel ca şi jurnaliştii, trebuie să fie  responsabili de veridicitatea informaţiei furnizate. Informația verbală poate fi expusă/interpretată în mod diferit, uneori și eronat. Respectiv,  este important să fie asigurat ca informaţia  să fie probată cu date oficiale, veridice şi corecte, iar asta poate fi doar în formă scrisă. Mai mult ca atât, trebuie să luăm în calcul și nivelul de deținere a informației de un funcționar, rangul ierarhic, și domeniile de competență. De aceea este corect de a stabili relațiile de comunicare prin serviciul responsabil de relațiile cu publicul, care poate ajuta în identificarea persoanei competente și care deține informația specifică pentru a prezenta un răspuns oficial calificat.
 
În ceea ce privește plățile pentru informații solicitate de la autorități publice, Planul de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021, aprobat de Guvern, prevede modernizarea, diversificarea şi eficientizarea serviciilor publice prestate cetăţenilor. Acţiunile incluse în Plan vizează dezvoltarea utilizării tehnologiilor informaționale în sectorul public şi sporirea numărului de servicii electronice, ceea ce va asigura o guvernare transparentă şi receptivă la necesităţile oamenilor. Totodată, sunt prevăzute măsuri menite să elimine serviciile publice depăşite de timp, precum şi să instituie aplicarea unor tarife transparente şi echitabile pentru serviciile prestate contra plată.
 
În cazul unor abateri, jurnaliștii se pot adresa în instanță pentru a contesta cazurile respective, dar și să înştiinţeze Guvernul asupra cazurilor concrete, pentru a fi luate măsurile de rigoare.  

 

- Nu credeți că poziția Guvernului față de accesul la informație, față de problemele cu care se confruntă jurnaliștii la acest capitol sunt un prost exemplu pentru funcționari? Recent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a mers și mai departe, impunând presei restricții suplimentare la accesul la ședințele de judecată. Ce ar trebui să facă mass-media – în afară de mese rotunde, declarații, petiții – pentru ca guvernarea să fie mai deschisă cu presa, să se conformeze standardelor europene și să nu îngrădească accesul jurnaliștilor la informație?

 
L.P.: Poziția Guvernului față de accesul la informație este una constructivă, iar dialogul cu mass-media – continuu. Dovadă sunt multiple interviuri, participări la emisiuni radio şi TV a reprezentanților Guvernului, dar şi alte evenimente publice, la care presa este invitată şi asigurată cu informaţiile corespunzătoare. O confirmare în acest sens este  și prezentul interviu, realizat prin intermediul MediaRing. Cu această ocazie, țin să vă mulțumesc pentru oportunitatea acordată de a comunica cu jurnaliștii și experții media.
 
Unul dintre obiectivele principale ale Guvernului este alinierea la standardele europene în toate domeniile, inclusiv în ceea ce ține de mass-media, promovarea valorilor democratice și libertății de exprimare. Ce ar trebui să facă mass-media? Să se implice activ și să contribuie la atingerea acestor obiective. Doar împreună putem reuși.   
 
Cât privește cazul CSM, această structură nu se subordonează Guvernului astfel, nu consider că ar fi corect să comentez acest subiect.
 
Lilia Zaharia, reporter special Asociația Presei Independente:
 
- De ce legea privind accesul la informație zace mai mult timp în Legislativ, fiind aprobată doar în prima lectură?
 
L.P.: Cred că întrebarea este pentru Legislativ.
 
- În Lege este menționat că persoana responsabila de furnizarea informației solicitată va fi sancționată. Credeți că sancțiunile, inclusiv pecuniare, vor responsabiliza autoritățile să furnizeze informația în termen?
 
L.P.: Orice funcţionar, reieșind din atribuțiile de serviciu sau din contractul individual de muncă în baza căruia activează, trebuie să fie responsabil pentru activitatea pe care o desfăşoară. Aceasta este poziția mea. Dacă sunt semnalate asemenea lucruri în mai multe instituții înseamnă că este o problemă de sistem și ne vom ocupa îndeaproape de ea. Legea trebuie să funcționeze  deopotrivă atât în raport cu cetățenii, cât și cu funcționarii publici.
 
Redacția ziarului Jurnal de Chișinău:
 
- Responsabilii de comunicarea cu presa din partea ministerelor refuză frecvent să ne acorde informaţia solicitată, întemeindu-şi demersul pe Legea cu privire la petiţii. E acesta un procedeu tactic al oficialilor de a se spăla pe mâini de presă?
 
L.P.: Conform legislaţiei în vigoare, „…orice refuz de a furniza o informaţie, un document oficial, trebuie să fie făcut în scris, indicându-se data întocmirii refuzului, numele persoanei responsabile, motivul refuzului, făcându-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ, pe care se bazează refuzul, precum şi procedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de prescripţie”. În cazul în care solicitantul nu este de acord cu o asemenea decizie, Legea privind accesul la informaţie prevede măsuri privind apărarea dreptului de acces la informaţie.
 
O societate democratică necesită o asigurare a accesului liber la informație, care constituie o premiză fundamentală pentru o guvernare deschisă. Referințele la refuzul de a furniza informații conform prevederilor Legii cu privire la petiționare trebuie văzute la cazul concret. Sigur că trebuie să fim rezonabili în termenul cererii de furnizare a informației reieșind din complexitatea acesteia, numărul subiecților vizați și competențele instituției respondente.

 

Constatăm lipsa unui dialog între Executiv şi mass-media din cauza absenţei unor delegaţi din partea ministerelor şi agenţiilor guvernamentale responsabili de comunicarea cu mass-media. S-au făcut „optimizări” şi în cazul acestor posturi?

 
L.P.: Dialogul între Executiv şi mass-media există. Poate fi constatat că Guvernul de la Chişinău își ţine şedinţele public, asigurând transmisiunea lor în direct prin intermediul Internet-ului. Astfel, orice persoană, în orice colţ al lumii, poate urmări aceste şedinţe atât în direct, cât şi înregistrările plasate pe site-ul oficial al Guvernului. Totodată, jurnaliştii au acces în sala de declaraţii, unde sunt invitaţi miniştrii şi alţi oficiali, după fiecare şedinţă de Guvern, pentru a oferi comentarii şi răspunsuri la întrebările mass-media. De asemenea, sunt elaborate planuri media care prevăd acţiuni concrete cu privire la apariţiile în mass-media a membrilor Cabinetului de miniştri şi altor reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale atât la invitaţia jurnaliştilor, cât şi la iniţiativa responsabililor de comunicare cu mass-media din cadrul instituţiilor respective. Este adevărat că există loc de mai bine în domeniul comunicării, inclusiv la nivelul responsabililor de relații cu presa. Nu este secret că funcţionarii publici nu sunt motivaţi la nivelul aşteptărilor.  În acest sens, reforma administraţiei publice, care a demarat recent, are printre obiectivele sale consolidarea capacităţilor de comunicare şi asigurare a transparenţei decizionale, inclusiv la capitolul sporirii rolului şi bazei motivaţionale a funcţionarilor responsabili de comunicare în instituţiile guvernamentale. Republica Moldova beneficiază și de asistență din partea Misiunii Înalților Consilieri UE, inclusiv în domeniul comunicării. Cu suportul acestora se organizează instruiri și alte activități de consolidare a capacităților profesionale pentru comunicatori. În acest context, sunt planificate și evenimente comune cu participarea funcționarilor publici și a reprezentanților mass-media.
 
- În cazurile când la scrierea unui articol este nevoie de o informaţie elementară de confirmare/infirmare din partea autorităţilor, serviciile de presă le solicită jurnaliştilor adresări în scris, după care îi informează că vor răspunde în termenele stabilite de lege. Dar în multe cazuri nu e nevoie de două săptămâni pentru a răspunde la o întrebare de rutină. Căci există specialişti ce pot fi delegaţi de superiori (dacă asta o cere uzanţa sau, elementar, teama funcţionărească) să răspundă reporterului în timp util, prin intermediul poştei electronice sau al telefonului mobil. Cu alte cuvinte, pentru cazurile presante din punctul de vedere al interesului public, se pot comprima termenele de răspuns?
 
L.P.: Bineînţeles, sunt cazuri când informaţia poate fi furnizată în termen mai scurt decât este stabilit în lege, care, de altfel, prevede termenul limită, nu unul fix. Cancelaria de Stat, în calitate de instituție care asigură coordonarea și interacțiunea dintre ministere și alte autorități publice guvernamentale la capitolul comunicare și informare, încurajează practicile de acordare a informaţiilor în timp util și de cele mai multe ori așa și se întâmplă. Totodată, este important să se respecte toate normele în privinţa verificării informaţiei furnizate, pentru a nu admite erori şi a nu prejudicia procesul de informare corectă a publicului. De acest principiu se conduce fiecare conducător de instituţie, dar şi comunicatorii care furnizează informaţia de interes public.
 
- În condiţiile în care, în ultima perioadă, Ministerul Educaţiei răspunde cu promptitudine la întrebările noastre, pentru a obţine un răspuns de la şefa Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport din Chişinău (DGETS), Tatiana Tverdohleb, reporterul nostru a fost anunţat de către purtătorul de cuvânt al acesteia că trebuie să depună o solicitare oficială înregistrată la cancelaria DGETS. Deci: de ce la ME e posibilă adoptarea unui stil mai direct de comunicare, iar într-o structură ierarhic subordonată lucrurile trenează?
 
L.P.:  Aprecierile  evocate  confirmă, o dată în plus, cele  menţionate  mai sus, dar şi faptul că în instituţiile guvernamentale schimbări în bine există. Vom lucra şi în continuare pentru a avea o colaborare bună din partea tuturor ministerelor şi altor autorităţi publice guvernamentale cu mass-media.  
 
Referitor la reacţia reprezentantului Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport din Chişinău (DGETS), cred ca e de competenţa autorităţilor locale să răspundă la această întrebare, deoarece DGETS nu este o structură subordonată Guvernului.
 
Anastasia Nani, redactor-șef al portalului Anticorupție.md:
 
- Doamnă Palii, experții media și jurnaliștii constată că accesul la informație a devenit anevoios în ultimii câțiva ani. Motive și explicații sunt multe. Aș vrea totuși să vă întreb ce soluții vedeți pentru ameliorarea situației?
 
L.P: După cum am menţionat, Guvernul a lansat Reforma administraţiei publice, care are între principalele obiective raţionalizarea structurii Guvernului, transparentizarea şi eficientizarea  activităţii autorităţilor publice.
 
Este important să modernizăm administrația publică, astfel încât să putem asigura și o gestionare eficientă a proceselor operaționale și informației. Actul de guvernare trebuie să fie deschis pentru cetățeni. Recent a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr.1158 din 18.10.2016 privind aprobarea proiectului Legii cu privire la actele normative. Odată cu aprobarea noii legi de către Parlament, la nivel de Guvern vom promova aprobarea noilor proceduri pentru actele guvernamentale. Intenționăm să lansăm și un nou sistem electronic, ce va permite consolidarea transparenței procesului decizional.
 
- Avizul Guvernului cu privire la modificarea Legii privind accesul la informație a fost cel mai critic dintre toate cele prezentate. Cum comentați faptul că amendamentele Guvernului arată adevărata atitudine a instituției față de rolul presei și puținele instituții mass-media libere și corecte?
 
L.P.: Cred că nu ar fi corectă afirmația precum că Guvernul are o atitudine necuvenită față de rolul presei şi problemele accesului la informație. Consolidarea dialogului cu societatea civilă și mass-media este o prioritate absolută. Guvernul a acționat constant în vederea identificării mecanismelor eficiente de cooperare și implicare a societății civile, inclusiv mass-media în procesul decizional. Deschiderea de care a dat dovadă Guvernul Filip a fost și rămâne maximă. Consolidarea transparenței decizionale, fortificarea durabilității financiare a grupurilor organizate a societății civile prin aprobarea mecanismului 2%, precum și relansarea dialogului social pe diferite subiecte și cu diverși parteneri demonstrează preocuparea Guvernului în acest sens. 
 
- Guvernul susține că termenele propuse în proiect sunt prea scurte. Pe de altă parte, mulți jurnaliști cred că e prea mult să aștepți 15 zile lucrătoare acordate funcționarilor pentru oferirea unui răspuns oficial. Care ar fi termenul potrivit și pentru furnizorii de informație, și pentru jurnaliști?
 
L.P.: După cum am menționat mai sus, avizul Guvernului ține mai mult de calcularea termenelor în procedura de examinare a solicitărilor de informații publice, în scopul de a respecta reguli uniforme aceloraşi sisteme de calcul al termenelor pentru aceeaşi materie. Termenul care va fi aprobat în final de Parlament va fi obligatoriu spre executare pentru toate instituțiile publice. 
 
- Amendamentele Guvernului arată, între altele, că eventuala creare a unui registru special pentru înregistrarea cererilor privind accesul la informație va fi costisitoare, având în vedere că există entități care primesc un număr mic de astfel de cereri. Cât de scumpă ar fi crearea unui astfel de registru?
 
L.P.: Îmbunătățirea accesului la informație este o problemă complexă care trebuie abordată tot complex: competențe ale funcționarilor publici, digitalizare de date, sisteme electronice,  stabilirea unor parteneriate pentru o guvernare deschisă etc.   Cunoașteți că, la finele lunii iulie a.c. a fost aprobat Planul de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021. Suntem și în discuții avansate cu Banca Mondială pentru pregătirea unui proiect ”Modernizarea serviciilor publice”, care ar putea fi operațional în a doua jumătate a anului 2017. Aceste măsuri au scopul de a transforma sistemul administrativ în unul eficient și calitativ, inclusiv sub aspectul accesului la informație. 
 
Dumitru Lazur, jurnalist:
 
- Analiza răspunsurilor primite de la autorităţile publice şi de stat în cadrul unui studiu realizat de CJI în 2014 a relevat că circa 50% din instituţii răspund, în medie, în cel mult zece zile la cererile de solicitare a informaţiei. În acest context, micşorarea termenelor de furnizare a informaţiei ar putea uniformiza o practică existentă, ar disciplina furnizorii de informaţie şi, respectiv, ar eficientiza activitatea mass-media. Ce părere aveți despre aceste argumente?
 
L.P.: Deci, și experții independenți au remarcat faptul că există tendința în rândul instituțiilor publice de a răspunde mai rapid la solicitările de informații. Sunt sigură că, în cazurile în care informația solicitată este disponibilă, actualele prevederi legale nu reprezintă un argument pentru a tergiversa satisfacerea solicitării de informații publice și, dacă vor fi operate modificări la legislație în acest sens, instituțiile Guvernului se vor conforma. 
 
- În ultimul timp, un șir de instituții de stat afirmă că au nevoie de avizul/opinia Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal înainte de a furniza unele informații oficiale. Aceste răspunsuri ne fac să credem că există o circulară care obligă sau, cel puțin, recomandă autorităților să ceară opinia Centrului. Există sau nu un astfel de ordin intern? Cum explicați acest ”fenomen”?
 
L.P.: Ajustarea normelor cu privire la protecţia datelor cu acces limitat, inclusiv a celor cu caracter personal, este un angajament al Republicii Moldova în contextul alinierii la standardele europene privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În acest domeniu au fost aprobate mai multe acte normative, iar respectarea prevederilor respective este obligatorie pentru toate instituţiile statului. Toate cerinţele în acest sens sunt reglementate prin acte oficiale care sunt publice. Cancelaria de Stat nu a emis unele ordine sau indicații în acest sens.
 
Eugeniu Râbca, jurist:
 
- Văd pe pagina http://gov.md/ro doar materiale de promovare a imaginii șefului executivului: nenumărate imagini ale acestuia, completate de informații lacunare despre vizite, întrevederi... Care e scopul utilizării banilor publici în vederea întreținerii acestei pagini?
 
L.P.: Pagina oficială a Guvernului Republicii Moldova reprezintă o platformă informaţională care conţine mai multe categorii de informaţii şi vizează toate aspectele activităţii Executivului, inclusiv cu privire la şedinţele Guvernului,  paginile oficiale ale ministerelor şi autorităţilor publice guvernamentale, precum şi trimiteri la diverse pagini informaţionale, cum ar fi: Portalul serviciilor publice, Date guvernamentale deschise, Harta asistenţei externe, Portalul ce oferă informaţii despre oportunităţile de finanţare a afacerilor site-ul cariere.gov.md, care include toată informaţia despre funcţiile vacante în instituţiile publice, Portalul Diasporei, cel al Consiliului Economic al Prim-ministrului şi multe alte surse informaţionale relevante.
 
Dacă vă referiţi la compartimentul ”Noutăţi”, acesta conţine mai multe informaţii cu privire la activitatea prim-ministrului, însă nu doar acestea. De exemplu, în perioada primelor 10 luni ale anului curent, în acest compartiment au fost plasate peste 650 de comunicate şi informaţii, dintre care 380 (circa 60 la sută) se referă la evenimentele cu participarea prim-ministrului, alte 270 (peste 40%) sunt ştiri despre deciziile, obiectivele, evenimentele importante ce vizează activitatea Guvernului Republicii Moldova, în general. Trebuie să menţionăm că o asemenea abordare veţi găsi şi în cazul altor guverne. Acest lucru se explică şi prin faptul că agenda oricărui prim-ministru este un subiect de interes sporit din partea unui auditoriu foarte divers, de la mass-media şi publicul larg, până la partenerii externi. Aș vrea să menționez că pagina web a Guvernului este o carte de vizită a unei țări, o resursă informațională importantă care ar trebui dezvoltată și asigurată traducerea în mai multe limbi de circulație internațională. Vom fi bucuroși să primim și idei constructive pentru design - ul compartimentelor existente, inclusiv a portalului Cancelariei de Stat.
 
- Accesând compartimentul „consultări publice” din directoriul „transparență decizională” sunt transferat către pagina http://www.particip.gov.md/ Cine administrează această pagină? Dacă această pagină este administrată de aparatul Guvernului Republicii Moldova, din ce cauză pe particip.gov.md nu sunt plasate avizele la proiectele de decizii supuse dezbaterilor publice, în conformitate cu Legea privind transparența în procesul decizional?
 
L.P.: Ideea creării unei platforme comune, prin intermediul căreia cetățenii pot fi consultați cu privire la diferite proiecte de acte normative, a venit tocmai în contextul eforturilor de a facilita accesul la informaţii publice şi de a asigura transparenţa decizională. Până la lansarea paginii www.particip.gov.md, cetățenii trebuiau să verifice peste 20 de site-uri ale ministerelor şi instituţiilor guvernamentale pentru a lua cunoştinţă de proiectele de acte şi documente. Acum toate proiectele pot fi vizualizate pe o singură pagină. Modulul de participare, găzduit pe platformă, este soluţia tehnică pentru organizarea unor consultări publice online simple şi transparente atât pentru responsabilii din instituţiile guvernamentale, cât şi pentru cetăţeni.
 
Cancelaria de Stat coordonează procesul de administrare a paginii, totodată, informaţia este plasată pe această platformă de către persoanele responsabile din cadrul ministerelor şi altor autorităţi publice, care prezintă spre consultare publică un document sau o intenţie de elaborare a acestuia.De notat, că în scurt timp procesele de elaborare și promovare a actelor guvernamentale vor fi schimbate. Respectiv, vor surveni ajustări și la aceste portaluri informaționale.
 
Ion Bunduchi, expert media:
 
- Caracterizați, Vă rog, modul de îndeplinire a angajamentelor asumate la Compartimentul XV. Mass-media, din Programul de activitate al Guvernului RM 2016-2018.
 
L.P.: De la bun început Guvernul și-a asumat angajamente ambițioase și complexe, practic, în toate domeniile și mass-media nu este o excepție în acest sens. Cunoașteți în ce context a fost aprobat Programul actual și ce provocări existau la acel moment. La mai puțin de două luni de la învestirea Guvernului Filip, a fost aprobată Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare, care reprezenta o listă de acţiuni urgente, care urmau să fie întreprinse de autorităţi pentru soluţionarea problemelor identificate în procesul de consultare cu partenerii europeni şi societatea civilă din Republica Moldova, dar și pentru îndeplinirea Programului de activitate al Executivului. Acest document nu a înlocuit strategiile şi politicile sectoriale, dar a stabilit priorităţile pe termen scurt şi mediu în activitatea Guvernului şi Parlamentului.
 
Trebuie să menționăm că în procesul de realizare a prevederilor Foii de parcurs, a existat o bună colaborare între Guvern și Parlament, iar datorită acestui fapt, putem constata că angajamentele asumate au fost îndeplinite. O spunem nu doar noi, ci și partenerii noștri externi.  
 
Am reușit să impulsionăm procesele care vizează dezvoltarea domeniului respectiv, asigurând o comunicare permanentă cu partenerii externi la capitolul dat. Mă refer aici și la Codul Audiovizualului, și la alte acțiuni ce au menirea să dezvolte piața media autohtonă conform expertizelor UE și celor mai bune practici internaționale.
 
- Cunoaștem destinul angajamentelor pe segmentul mass-media luate de guvernele Filat-1, Filat-2, Leancă, Gaburici și Streleț. Ce soartă vor avea, în opinia DVS., respectivele angajamente în timpul guvernării Filip?
 
L.P.:Guvernul Filip este ferm și consecvent în realizarea angajamentelor asumate. Avem o echipă profesionistă care are voința și determinarea de a reuși. Am recâștigat încrederea partenerilor noștri, ceea ce nu a fost ușor. Progresul realizărilor noastre este minuțios monitorizat, inclusiv de partenerii externi.  Respectiv, am toată încrederea că vom implementa obiectivele propuse astfel ca să fie recâștigată  și încrederea cetățenilor Republicii Moldova. Totodată, aș vrea să subliniez faptul că este foarte important să ne consolidăm eforturile – instituțiile statului, mass-media, societatea civilă, sectorul privat, mediul academic - pentru a atinge aceste scopuri, pentru a realiza schimbarea.    
  
- Analizând amendamentele Guvernului la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000 cu privire la accesul la informație, elaborat de experți CJI, mi s-a creat impresia, că, mai degrabă, sunt căutate motive de a nu schimba nimic, decât modalități de a face legea mai bună. De ce Guvernul nu ține cont și de cerințele jurnaliștilor, în materie de acces la informație, de ce se gândește doar la propria comoditate?
 
L.P.: Am menționat mai sus că Guvernul a emis un aviz la proiectul de modificare a Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000 cu privire la accesul la informație, prin care și-a expus opinia asupra propunerilor înaintate, conducându-se de normele juridice și contextul cadrului normativ în vigoare. Până la urmă, Legislativul va decide asupra amendamentelor în cauză, iar Executivul se va conforma, indiferent de gradul de comoditate.  
 
- La ce inițiative ale Guvernului vizând mass-media să ne așteptăm în următoarele luni?
 
L.P.: Inițiativele Guvernului reies din documentele strategice de dezvoltare a țării și, nu în ultimul rând, din prevederile Acordul de Asociere RM-UE, dat fiind că principalul obiectiv al nostru este integrarea europeană. Astfel, echipa guvernamentală, în colaborare cu Parlamentul și alte instituții de stat, se va concentra pe implementarea reformelor, inclusiv pe segmentul mass-media. Acțiunile pe care le vom întreprinde în continuare au fost aduse la cunoștință publicului, așa cum prevede legea privind transparența decizională, prin publicarea planurilor și strategiilor corespunzătoare pe pagina oficială a Guvernului și în diverse surse de informare. Putem spune că cele zece puncte din Programul de activitate a Guvernului pentru 2016-2018, cu referire la mass-media, reprezintă principalele repere pentru inițiativele noastre și sunt sigură că le vom îndeplini cu succes.